Cleo's P.O.V.

Am vrut sa ma apropii de fereastra, dar Diane m-a insfacat de brat, tragandu-ma brusc inapoi.

- Stai! Poate sunt niste fani agresivi. Sau nuste hateri. Si atunci iti garantez ca nu or sa aiba nici o problema in a arunca cu pietre in tine.

- E un geam intre noi, Diane.

- Ah, da? Si daca dispare ca in Harry Potter?

M-am uitat la ea ciudat.

- Ce?

- In Harry Potter la inceput... a zis ea, dandu-si ochii peste cap. Cand s-au dus la zoo si Harry a facut sa dispara sticla care tinea sarpele in cusca...

M-am uitat la ea nedumerita. Vazusem Harry Potter de cel putin 20 de ori, dar ramasesem salivand la imaginea lui Draco de fiecare data. Vazand ca nu-mi suna nici un clopotel, Diane ofta.

- Sunt singura din casa asta care citeste?!? intreba exasperata, ridicandu-si mainile a disperare. Niall nu a citit Romeo si Julieta, tu n-ai citit Harry Potter... mai urmeaza sa aflu ca nu a citit Harry Stapanul Inelelor si jur ca imi iau valijoara si ma mut.

- Nu cred ca ti-ar ajunge 'o valijoara', am zis razand, ceea ce a facut-o sa isi dea ochii peste cap si sa se apropie de geam iar, dupa ce isi lipi nasul de sticla, incepu sa rada.

- Oh, Cleo, o sa vrei sa vezi asta.

In secunda urmatoare eram si eu lipita de geam, pentru al vedea pe Niall cocotat pe o scara si purtand ceva ce semana cu fata noastra de masa cu broderie aurie. Isi pusese pe cap niste frunze de plastic si pot sa jur ca printre ele erau si niste masline verzi, care pareau prinse cu un elastic de bucatarie. Era descult, iar in maini tine o galetusa si o carte. Daca nu as fi fost atat de stupefiata de aparitia lui, probabil ca as fi izbucnit in ras, un ras cu lacrimi care nu s-ar fi oprit prea curand. In schimb, am ramas cu gura cascata, holbandu-ma la el.

La vederea mea, a pus inapoi in galetusa piatra pe care se pregatea s-o arunce inspre geam si mi-a zambit larg, punand in zambetul ala toate ghidusiile care ii treceau prin capul lui de irlandez. Si-a dres vocea si, intinzand o mana inspre mine, intr-un gest teatral, deschise cartea.

- Oh, Julieta, Julieta! incepu el sa racneasca din toti rarunchii, ca sa strabata prin geam 'poetica lui chemare'.

Am simtit un hohot de ras care se lupta sa iasa la suprafata, iar in clipa urmatoare eram pe jos razand.

- Oh, Julieta, soare! Soarele meu, unde te-ai dus? striga irlandezul, ceea ce nu ajuta in nici un fel potolirea hohotelor mele de ras.

Disperata sa nu trezeasca toti vecinii, Diane deschise fereastra, ceea ce-i permise lui Niall sa se rezume la un vorbit tare, in loc de racnetul pe care il scotea de fiecare data cand o invoca pe Julieta lui. Tinandu-ma cu o mana de burta si cu cealalta de pervaz, m-am ridicat si am scos capul prin geamul deschis.

- Niall, ce mamaliga mea faci acolo?

El isi drese vocea si trase un ochi rapid in carte.

- Oh, vorbeste! Ce glas ingeresc. Vorbeste-mi inger! spuse el teatral, cu mana intinsa inspre mine.

Eram pe punctul de a izbucni din nou in ras, dar ceva din ochii lui m-a facut sa ma opresc. Nu era nici pe departe Romeo furisandu-sa la iubirea interzisa care il torturase atata timp, insa avea aceeasi privire. Avea haine care probabil voiau sa reprezinte un costum antic roman - ceea ce era la fel de departe de Romeo&Julieta ca Pluto de Soare- si o galetusa cu pietre, si da, era cocotat pe o scara in mijlocul curtii... se facuse de ras... dar se facuse de ras pentru mine... asa ca in loc sa tip la el sa se dea jos si sa ontre in casa am oftat si, mai teatral decat ar fi fost cazul, mi-am dus mana la frunte.

- Oh, Romeo, Romeo! Unde esti tu, Romeo?

Niall aproape ca se prabusi de pe scara de fericire; gravitatia paru sa se multumeasca insa doar cu cartea si galetusa din care se imprastiasera toate pietrele prin iarba. I se inrosise si varful urechilor de placere ca ii intrasem in joc si petru o clipa vru sa se uite in carte ca sa isi continuie micul joc de rol, insa, realizand ca nu o mai avea in mana se uita incurcat in sus.

- O, Julieta, aici sunt! striga el.

Fara sa vreau, imi scapa un chicot. Improvizatie sa fie atunci.

- O, Romeo! Dar ce e cu straiele tale? Sunt asa ciudate!

Niall se privi incurcat, apoi ma privi pe mine si mai incurcat.

- Sunt speciale pentru tine, Julieta, a zis, facandu-mi cu ochiul, intr-un gest care imi amintea putin cam prea mult de mutra perversa a lui Harry.

- Mrr, mai usor de dat jos. am zis eu, iar el a ranjit inspre mine, iar cand a vazut ca eu rad, a inceput si el sa rada.

- Ce mai Romeo si Julieta sunteti si voi... a comentat Diane, dandusi ochii peste cap.

- Suntem si noi adaptati la secolul 21. a zis Niall.

- Pff... zii mai degraba ca sunteti eşuaţi.a zis blonda, apoi, hotarandu-se ca spectacolul dat de mine si irlandez nu mai era la fel de interesant ca la inceput, se intoarse pe calcai si iesi din camera.

- Cam are dreptate... am zis eu. Suntem cei mai prosti Romeo si Julieta pe care i-a vazut planeta asta.

- Da, dar suntem cei mai buni Niall si Cleo. zise zambind, apoi, inghitind in sec, avu o tentativa de a se aseza in genunchi pe scara, insa aceasta scartai lung si se clatina putin, asa ca renunta.

Si-a dres vocea si, cu seriozitate, s-a uitat inspre mine. Am simtit cum mi se urca inima in gat, si pentru o secunda m-am oprit din respirat.

- Stiu ca nu sunt in genunchi, dar sunt in orice caz, mult mai jos ca tine, asa ca sper ca merge. Cleo, printesa mea, Julieta mea esuata de secol 21... iubirea mea... stiu ca am fost prea neglijent, ca nu sunt nici pe departe perfect si ca meriti ce e mai bun in lume si jur ca daca zici da voi face tot ce vrei ca sa te fac cea mai fericita fata.... vrei sa te casatoresti cu mine?

In timp ce zicea asta, o cutiuta albastra, de catifea, ii aparu in mana, deschizand-o cu degete tremurande si lasand la iveala un inel din aur alb, cu un diamant de un albastru marin care iti taia respriatia si la care am ramas holbandu-ma ca pleoştită.

Vazand ca nu raspund, se uita si mai rugator la mine si repeta.

- Cleo, vrei sa te casatoresti cu mine?

- Offff, spune o data DA! striga exasperata Sam de la o fereastra alaturata, care se uita impreuna cu Louis la scena romantica din curte.

Simtind cum nodul din gat in sfarsit se lasa, am izbucnit in lacrimi.

- Da, da, da. am zis printre suspine de plans care se impleteau cu zambete si hohote bruste de ras.

- Daca nu as sti mai bine, as zice ca ea e cea insarcinata, mormai Sam, in timp ce Louis, Diane, Harry si Liam incepusera sa aplaude si sa fluiere, cantand Tam Tam Taraaaaaam pe ritm de nunta.

Deeeeeeci ^_^ Cum vi se pare? Stiu ca nu am postat foarte mult in ultimul timp, dar chiar imi e dor de voi, pufosenii. Si de comentariile voastre care mi-au facut ziua mai buna. Asa ca va astept parerile.
P.S. Dau dedicatii. Daca vreti, doar spuneti-mi.

Va pup :*