- Ma bucur sa vad ca sunteti in formula completa.

Löise isi musca buza, uitandu-se la Huxton, care incepuse iar sa vorbeasca.

- Acum, ca sunteti toti, o sa imi fie mai usor sa va vorbesc despre antrenamente.

- Antrenamente? ridica Nate o spranceana.

- Pai, presupun ca trebuie s invatam sa ne controlam puterile, isi dadu Chris cu parerea.

- Asta si mai mult de atat. Trebuie sa fiti in control asupra fiecarui gand, asupra fiecarui muschi, asupra fiecarui gest. Voi trebuie sa controlati totul. De la emotii la idei rationale si la punerea in aplicare a oricareia dintre acestea. Trebuie sa invatati sa va stapaniti. Trebuie sa invatati sa luptati. Trebuie sa invatati sa fiti discreti, sa va ascundeti. Sa fiti pregatiti pentru ceea ce urmeaza.

- Ceea ce urmeaza? Si ce urmeaza? intreba repede Löise, ridicandu-se in fund si ametind imediat, ceea ce o facu pe Cornelia sa sara sa o ajute sa se intinda la loc.

- Nu te ingrijora acum. Nu e nimic grav, ii zise, apoi, uitandu-se catre Nate care dadea din cap afirmativ, adauga: Vrem sa mergem la Londra. Credem ca una dintre Nestemate e acolo.

Löise isi musca buza si se intinse la loc.

- Bine.

- Primul vostru antrenament este in dupa amiaza aceasta. Löise, tu o sa stai cu Jade, in timp ce ei vor fi la antrenament. Credem ca o sa iti fie benefice cateva ore cu ea. Acum, daca ma scuzati, am o intalnire la care trebuie sa ajung.

Si, facandu-le cu ochiul, Huxton iesi din camera. Simtindu-se probabil in plus, Dr. Slackware il imita, avand grija sa le reaminteasca inainte de a inchide usa sa nu stea prea mult, Löise avand inca nevoie de odihna.

- Cine e Jade? fu primul lucru pe care il intreba fata, imediat ce in camera mai ramasera doar cei cinci.

- E Pazitoarea mea, ii raspunse repede Chris. E super de treaba.

- Da, este de gasca, aproba si Nate.

- Este o bomboana de fata, ii maimutari repede Nina, iar Cornelia pufni in ras si se apleca spre urechea Löisei.

- In secret, toti baietii vor sa-i intre in pantaloni.

Löise se uita la ea mirata, apoi vazand-o razand, incepu si ea.

- Acum serios, e o persoana de treba. Si e simpatica.

- Doar ca poate sa iti citeasca gandurile, interveni Nina.

- Ce? Löise vrus sa se ridice iar brusc, dar Cornelia o opri, asigurandu-se ca nu i se face iar rau, de la efort.

- E okay, nu poate sa le citeasca tuturor. E o chestie legata de fiecare minte... incerca ea sa explice.

- Unele minti, cele antrenate sau cateva care sunt obisnuite sa practice citirea gandurilor, creeaza ca un fel de bariera care impiedica alti oameni sa le patrunda in ganduri. Fie ai un talent innascut pentru asta, fie, in timp, il dobandesti prin exercitii.

- Wow! Si tu de unde stii toate astea? ridica Nate o spranceana, fixandu-l cu privirea pe Chris.

- Jade e pazitoarea mea, ridica el din umeri. Sta cu mine, e normal sa vorbim. Sau crezi ca ne holbam la pereti si ne mancam pastele ascunzandu-ne dupa vaze de flori si tablouri.

- Cam trist atunci cand stai cu o fata draguta si singura actiune de care ai parte este vorbitul despre bariere imaginare, il lua inapoi peste picior.

- Nu sunt bariere imaginare! Chiar nu ai fost deloc atent? Sunt bariere mintale care iti protejeaza mintea, explica Chris exasperat, dar Nate facu un semn cu mana care voia sa zica "tot aia". Si nu am vorbit doar despre asta. Mi-a mai povestit si despre Ceilalti...

- Poftim; ceilalti ce? intreba Nina.

- Nu "ceilalti", ci "Ceilalti". Asa ii numesc ei pe oamenii sau ma rog, jumatatea oameni si jumatate fiinte supranaturale. Varcolaci de exemplu. Vampiri. Unele sirene. Exista o intreaga lume de care noi nici nu avem habar.

- Cum? Fara zâne? intreba cu o dezamagire batjocoritoare Nate, pe care Chris nu paru sa o sesizeze.

- Nu, zânele nu au nimic uman. Nu intra cu Ceilalți...

- Atat de original... sa numesti alti oameni Ceilalți, isi dadu Cornelia ochii peste cap.

- Daca inca nu ai observat pana acum, toate numele sunt extrem de originale. Au un ordin care se cheama Ordinul de Smarald, noi suntem Gardieni si suntem protejati de niste Pazitori... au pietre pretioase extraordinar de rare numite Nestematele. Chiar nu ma mira ca nu au pic de originalitate. Maine or sa ne prezinte o lingura de aur dar o sa se cheme Lingura pentru ca poate sa te bata singura in cap sau poate sa invarta in mamaliga fara ajutor, rase si Nina.

- Ce e aia mamaliga?

- Vorbim despre zane si varcolaci si totusi tu vrei sa stii ce e aia mamaliga? intreba neincrezator Nate, uitandu-se la Löise.

- Daca ma gandesc la toate celelalte chestii ma ia durerea de cap si simt cum se invarte camera, raspunse fata, presandu-si o palma peste frunte. Deci, ce e mamaliga?

- O chestie galbena, facuta din malai. Am mancat cand am fost intr-un schimb de experienta la o tipa din Romania, explica Nina. E chiar buna.

- Romania e tara unde a aparut primul strigoi, iar de aici s-a nascut o intreaga linie de vampiri. Mi-a povestit Jade, interveni Chris incantat.

- Va rog, va rog, va rog, fara alte discutii care nu se leaga de ceva ce pot intelege acum, gemu Löise, tragandu-si patura peste fata.

- Okay, okay, am inteles. Te lasam sa dormi, spuse si Cornelia, ridicandu-se de pe pat si facandu-le semn celorlalti sa o urmeze.

Löise spuse ceva de sub patura, dar nu se auzi clar, in timp ce cei patru ieseau din camera. Nate se opri in pragul usii, intorcandu-se spre fata si zambind, chiar daca stia ca ea nu il putea vedea. Macar acum, nu mai trebuia sa il ajute pe Chris sa intre in vorba cu ea, isi zise el, inchizand usa in urma lui.

***

Primul antrenament era unul de tras cu diverse arme, unde Chris sarea entuziasmat identificand tipurile si vorbind cu Tyler despre forta lor de tragere si alte lucruri care le plictiseau pe fete si il faceau pe Nate sa se ia cu mainile de cap, oricat de cool i s-ar fi parut lui ca pazitorul sau era cel mai bun la trasul la tinta din tot Ordinul. Reusisera sa se obisnuiasca cu greutatea armei si cu modul de a o pozitiona corect, ba chiar invatasera sa o incarce si sa o indrepte catre tinta fara sa si-o bage in ochi sau stomac. Insa cand veni vorba de trasul efectiv, se putura declara dezastre pe doua picioare, singura capabila sa nimereasca tinta, chiar daca doar tangential, fiind Nina. A doua incercare nu fu cu nimic mai buna pentru nici unul dintre ei, iar la a treia, unul dintre gloantele oarbe ajunse ( nu se stie cum) in piciorul lui Tyler, care le lua armele si declara ca era de ajuns pentru o singura zi.

- Sigur nu vrei sa te ajut? Am facut la un momentdat cursuri de prim ajutor, se oferi Nina.

- Nu. E ok. O sa ramana probabil o vanataie urata, dar in rest, cizmele de protectie isi fac treaba, o asigura Tyler, punand la loc si ultima arma.

- Deci, maine la aceeasi ora? intreba Chris, indreptandu-se spre iesire.

- Nu. Maine va antrenati cu Aaron.

- Dar nu zicea Huxton ca tu esti cel mai bun la tir? intreba repede roscata, stramband din nas la ideea de a petrece mai mult timp cu Aaron de cat o facea deja.

- Ba da. Tocmai de asta, maine o sa aveti primul antrenament de aruncat la tinta. Cu cutite.

- Asta e specialitatea lui?

- Nu fii asa socata; are multe probleme cu nervii, isi dadu Nina ochii peste cap, uitandu-se la Cornelia care inca ridica mirata din spranceana.

Chris isi ridica ruxacul de pe podea si iesi din sala de antrenament, facandu-le semn de ramas-bun celorlati, apoi se indrepta spre camera in care Löise si Jade probabil ca inca mai stateau de vorba.

- Stai! striga Cornelia in urma lui, grabindu-se sa il ajunga din urma.

- Nu credeam ca o sa vad vreodata fete alergand dupa el, rase Nate, iesind cu Tyler din sala. Pizza?

Tyler aproba din cap.

Ramasa singura, Nina isi indesa bluza de training in ruxac si trase fermoarul, rugandu-se sa apuce sa iasa din sediu inainte sa dea peste Aaron. Cu toata relatia Pazitor-Gardian, tot nu isi vorbeau prea mult, incercand sa ii ignore cat de mult prezenta in majoritatea timpului, iar el parea perfect de acord cu asta. Isi arunca si ea ghizdanul pe umar si incepu sa mearga spre iesire, incercand sa isi aminteasca drumul, stramband din nas de fiecare data cand avea de ales dintre a o lua la stanga sau la dreapta. Mai facu inca o cotitura si se trezi fata in fata cu o usa pe care o recunoscu.

- La naiba, suiera printre dinti, uitandu-se la usa care stia ca desparte partea noua de parte veche a sediului.

Vru sa se intoarca si sa incerce sa o ia pe alte coridoare, dar usa se deschise iar prof. King aparu in prag.

- Nina, dar ce surpriza! Ai venit sa il cauti pe Aaron? E la bucatarie, mananca. Hai ca te conduc eu.

- Nu, stiti... de fapt eu... aaah. Da, sigur, va urmez, se resemna fata.

Fameia o aduse pe Nina pana in pragul bucatariei, apoi o saluta scurt din cap si pleca. Roscata se uita la clanta, gandindu-se daca sa apese pe ea sau nu; ar fi putut sa se intoarca. Sa se intoarca si sa plece spre iesire, apoi sa se duca direct acasa. Un pufnet slab ii tasni printre buze cand realiza ca, si daca ar vrea, probabil nu ar sti sa iasa din sediu. Ei bine, la naiba cu simtul ei de orientare si cu coridoarele întortocheate ale sediului, isi spuse, impingand usa.

- Stii, doar pentru ca te rogi in gand sa nu fie ciudat, nu inseamna ca o sa se si intample, ii atrase Jade atentia care manca dintr-un iaurt cu capsuni intregi, alaturi de Aaron, la masa din bucatarie.

Baiatul ranji larg cand o vazu pe fata si ii facu semn sa stea jos. Nina ramase in picioare si isi incrucisa bratele peste piept.

- Dna King m-a adus aici, zise ea, in defensiva.

- Ne-am dat seama, tu n-ai fi nimerit drumul.

Fata alese sa il ignore si se aseza langa Jade.

- Credeam ca esti cu Löise.

- Eram. A venit Cornelia sa o duca acasa. Chris merge cu ele si, cum au deja doi pazitori pe capul lor, mi-am luat liber.

- Ah, ok. Multe detalii.

- Tu de ce nu te-ai dus cu ei? Nu e haremul tau? o lua mai departe Aaron peste picior, vazand ca ii ignorase prima replica.

- De ce? Voiai sa ai si tu dupa-amiaza libera sa ti-o petreci cu Jade? Esti gelos, poate, ca ea e pazitoarea lui Chris si petrece mult timp cu el? riposta si ea.

- Ma crezi sau nu, Chris nu e genul meu. E un baiat de treaba, n-am ce zice, dar nu e genul meu.

- Idiotule. mormai roscata, dandu-si ochii peste cap, simtindu-se iritata de rasul infundat al fetei cu par roz. Deci mergem, sau o sa iti lasi Gardianul sa se piarda prin labirintul asta de holuri?

- Unde te grabesti asa? Mananca un covrigel, niste capsuni. Avem timp.

- Poate tu ai. Ultima data cand am verificat, inca aveam ore maine. Si antrenamente dupa.

Aaron si Jade schimbara o privire rapida, care nu ii scapa totusi Ninei.

- Ar fi bine sa va duceti, dadu din cap Jade, iar Aaron se ridica. Fa o baie calda si relaxează-te, o sfatui apoi pe fata.

Cei doi iesira, in timp ce Jade se apuca sa stranga farfuriutele de pe masa. Strabatura tacuti holurile sediului, cu Nina incercand sa tina pasul cu Aaron care parea mai incordat ca de obicei. Cand aerul rece al serii ii izbi in față, fata il apuca de mana.

- Ce se intampla?

- Nimic. Haide, te asteapta baia aia calda, raspunse el, incepand iar sa mearga repede.

-V-am vazut schimband priviri. Acolo, inauntru. Ce s-a intamplat? repeta, pentru a doua oara fata, alergand dupa el.

- Nimic, ti-am zis.

- Nu sunt proasta, Aaron! striga ea, incrucisandu-si brațele peste piept si refuzand sa mai mearga.

Baiatul se rasuci pe calcaie.

- Vorbim acasa. Hai!

- Nu ma misc de aici pana nu imi zici.

- Daca nu vii, te iau pe sus, raspunse calm, analizand-o din cap pana in picioare.

- N-ai indrazni! pufai indignata.

Din doi pasi, fu langa ea.

- Alege: mergi tu, sau te iau eu pe sus?

- O sa merg eu. Imediat ce imi zici ce se intampla. Pana atunci...

Dar nu mai apuca sa isi termine propozitia. In secunda urmatoare era cu capul in jos, atarnand pe umarul lui Aaron, care incepuse iar sa mearga.

- Lasa-ma jos! tipa indignata, lovind cu pumnii ei mici in spatele lui si dand din picioare, incercand sa se elibereze.

- Nina, ti-am mai zis ca nu ai forta destula, rase el. Imi faci masaj, te rog, continua!

Fata scoase un strigat de frustare, refuzand sa mai loveasca in capturatorul ei. Simtea cum clocoteste  furia in ea, cum se aduna toata, ca un zid in jurul ei, blocandu-i contactul cu lumea exterioara. Vru sa loveasca din nou in Aaron, dar simti cum piciorul ei da in ceva dens, iar baiatul se opreste brusc. Pentru un moment, crezu ca l-a lovit in barbie, dar realiza ca piciorul ei nu ajunsese atat de sus si ramase nemiscata.

- Nina, ce faci?

- Vreau sa te pocnesc.

- In afara de asta, ce ai facut?

- Cum adica ce am facut?

Aaron o lasa jos, gesticuland in jur.

- Ei bine, nu stiu ce ai facut, dar suntem prinsi aici.

Nina incepu sa bajbaie in aer, ramanand surprinsa sa constate ca ramasesera prinsi intr-un fel de pereti de aer care formau o cusca in jurul lor. Ramase nemiscata, incercand sa nu intre in panica, apoi, fara sa isi dea seama, izbucni in ras.

- Bun. Macar acum poti sa imi zici ce se intampla.

- Da-ne drumul si hai acasa.

- Iti dau drumul dupa ce imi zici.

Aaron dadu cu pumnul in peretele invizibil si injura printre dinti.

- Bine. E posibil sa trebuiasca sa plecam la Londra mai devreme. Nu pot sa iti explic mai multe, dar a devint mai importanta ca niciodata gasirea Nestematelor.

Roscata simiti cum cade pe ea un val de apa rece, iar pentru o secunda, nu mai avu aer in plamani. Vru sa mai puna si alte intrebari, dar renunta, intelegand ca, de data asta, chiar daca ar trebui sa isi petreaca restul vietii acolo, Aaron nu ii va mai da nici un raspuns. Sa lasa sa alunece usor spre asfalt, simtind cum, odata cu ea se coboara si zidurile. Dintr-o data se simtea obosita si tot ce isi dorea era sa ajunga acasa.

Heeei ^_^

Stiu ca n-am mai postat de ceva timp, dar am revenit.

Ce credeti ca s-a intamplat?

Xoxo,
CarrotBoss